Ansamblul Folcloric Ördögborda din Bălan
. . . Meniu . . .
Pagina principală
Poze
Dansatorii
Ördögborda

Elevenek

Prücskök

Cei care au dansat
Zsengicék
Botorka
Marii batrâni

Activităţi
Folclor
Muzică populară din Ciuc
Textele cântecelor
Portul popular
Dansurile populare
Cladirile
Lasatul secului: [HU] [RO]
Cânepa (ro)
Nunta
FILME
Folclor tiganesc

Relatii, adrese

 



Clubul Copiilor din Balan

- ÖRDÖGBÖRDA NOU!!!

- Fundaţia Culturală Téka

- Asoc.de dans pop.al magh.din România

- Ansamblul Háromszék

- Ansamblul Harghita

- FOLKRÁDIÓ

. . . Lincuri, legături . . .

Geografia României

Caracterizarea Geografică a regiunii

Cercetari Geologice Hasmas

Hochey Club Bălan

Sândominc

 

. . . Altele . . .

Downloads:
Kedvencekhez
Pune la pagini îndrăgiţi 

 
ALUNELU
Ceangaii din Moldova traiesc într-o zona raspândita, în judetul Bacau: satele Gaiceana, Cleja, Lespezi, Fundu-Racaciuni, Luizi-Calugara, Pustiana sunt numai câteva exemple. Cultura dansului din aceste sate difera de dansurile din Ardeal. Spre deosebire de dansurile din Transilvania, care în fiecare sat, comuna consta din 4-5 dansuri individuale fecioresti si dansuri în pereche, în Moldova predomina dansurile în lant sau în cerc, si în pereche cu structura bine determinata. În aceste sate din Moldova nu este rar sa gasim 20-30 de astfel de dansuri. Denumirea acestor dansuri poate diferi de la un sat la alt sat, dar apar dansuri jucate diferit pe aceeasi melodie. Unul dintre aceste dansuri este Alunelu’.
Alunelu’ face parte din ansamblul de dansuri în cerc, care se danseaza barbati si femei la olalta. Jocul este dansat pe melodia bine cunoscuta “ Alunelu’, Alunelu’, hai la joc, sa ne fie, sa ne fie cu noroc…” Barbatii si femeile se aseaza în cerc, cu fata înspre centrul cercului, tinându-se de umar. Dansul este alcatuit din doua parti, deoarece si melodia are doua parti distincte. Prima parte a dansului consta în deplasarea dansatorilor la dreapta si apoi spre stânga, încheind deplasarea cu batai. A doua parte a dansului sunt pasi si batai pe loc. Prima parte muzicala: masura I si II se repeta de doua ori.
Masura 1: - orientarea spre punctul 1, pasul spre punctul 3 (lateral dreapta)
- optime: pas lateral cu piciorul drept
- optime: piciorul st. alaturat piciorului dr. cu bataia plina
- optime: pas lateral cu dr.
- optime: piciorul st. alaturat piciorului dr., bate în podea
- optime: pas lateral cu dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: pauza
Masura 2: orientare spre punctul 1, pasul catre punctul 7 (spre stânga)
- optime: pas lateral cu st.
- optime: bataie plina cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pas lateral cu piciorul st.
- optime: bataie plina cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pas lateral cu piciorul st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pauza
Partea doua muzicala (pe loc)
Masura 5:
- optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: pauza
- optime: pas lateral cu piciorul st. spre st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pauza
Masura 6:
- optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: pauza
Masura 7:
- optime: pas lateral cu piciorul st. spre st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pauza
- optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: pauza
Masura 8:
- optime: pas lateral cu piciorul st. spre st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr.
- optime: bataia stearsa cu piciorul st. lânga piciorul dr.
- optime: pas lateral cu piciorul st. spre st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lânga piciorul st.
- optime: pauza
Din cele 8 masuri a treia si a patra nu sunt figurate fiind identice cu a întâia si a doua. ( 1 = 3, 2 =4).
Portul popular din aceste sate este asemanator cu cele din alte localitati din Moldova.
Portul popular al femeilor este alcatuita din camasa, jupon si catrinta. Camasa este croita din foi drepte care se încretesc în jurul gâtului împreuna cu mânecile, care pornesc deasemenea de la gât, urmând principiul de baza a sistemului de croiala din portul popular românesc. Vechea camasa femeiasca era lunga într-una cu poalele. În zilele noastre s-a croit separat partea de sus (camasa) de partea de jos (juponul). Camasa costumului femeiesc are trei elemente componente: stanii (portiunea din fata „pieptul” si portiunea din spate), mânecile si gulerul. Stanii, mânecile si gulerul sunt cusute ornamental, mai apoi este asamblat sub forma de camasa. Juponul sau poala sunt din pânza si sunt croite simplu cu clin din patru latimi, una pentru fata, alta pentru spate si doua utilizate la clinuri. Catrinta denumita si fota, reprezinta o straveche piesa de port popular, pastreaza cea mai simpla si mai arhaica forma de port la femei: o tesatura dreptunghiulara care înveleste corpul femeii de la talie în jos, întinsa strâns peste solduri cu capetele suprapuse în fata. Initial catrinta a fost simpla, neagra, fara ornament, pe parcurs ornamentul s-a plasat pe capetele catrintei care se suprapun în fata, partea din spate ramânând totdaeuna neagra. La margine a de sus si de jos pe lungime se întinde bata, o dunga rosie de cca. 5-7 cm care delimiteazacatrinta ti care este marginita pe lungime de vrâstele mici, în dungulete, subtiri (galben, verde, albastru). Femeile se încing la mijloc, peste camasa cu brâu, tesut din parul lânei. Initial brâul femeii a fost rotie. Deobicei bîiele sunt ornamentate diferit de la o jumatate la alta a lungimii. Bârneata este mai îngusta decât brâul, care se pune pe talia femeii, înfasurând marginea de sus a catrintei sub care este încins brâul. Costumul barbatesc are o compozitie mult mai simpla decât costumul femeiesc.
Camasa barbateasca confectionata din cânepa si mai recent din bumbac este o camasa dreapta, croita din foi drepte. În fata se despica “gura camasii”. Gulerul este îngust. Gulerul si partea inferioara a mânecii este cusut ornamental; cu aceleasi motive populare. Cioarecii costumului barbatesc se confectioneaza din panura alba, care se compun din 2 "craci" drepti, un "fund", doua "petece", doi, clini, si "bracinarul". Aceste elemente se unesc în asa fel, încât cioarecii pot fi purtati pe ambale parti. Serparul cuprinde mijlocul peste camasa, purtata deasupra cioarecilor, astazi fiind înlocuit de brâu. Brâul este confectionat din piele de vita.
Sándor Ágnes Adrien

 

Untitled Document

ördögborda.hu - copyright 2017 - all rights reserved- created by AE